Revin dupa mult prea mult timp la tine, preainteleptule, spre a-ti mai scrajelii ale tale randuri cu ganduri adanc ascunse de ochii neinsemnatilor din jur, a gloatei nedemne de a ta citire, ganduri care parca aluneca din ce in ce mai prapastios, odata cu scurgerea fiecarui firicel de nisip din a vietii-mi clepsidra. Am incetat a-ti mai hranii paginile cu ale mele cuvinte, nebanuind ca de fapt eu sunt cel care flamanzeste, nicidecum tu. Ai rabdat vreme indelungata, lasand timpul sa treaca peste ale mele minti, sperand numai ca intr-una din zile o sa mi le regasesc si o sa ma intorc la tine cu zeci de pagini schitate de ale mele degete pline de dorinta. Ma plec in fata ta si iti cer iertare, iti implor acceptarea-mi inapoi in ale tale brate, jurand ca in veci n-o sa-ti mai gresesc si ca o sa-ti raman pururea aproape, slujindu-te din intreg sufletul si oferindu-ti mintea-mi ca propria-ti sclava.
pune-ti buton de like. de la mine ai unul.
THUMBS UP!