Ma gandeam acuma, si da, o fac din ce in ce mai rar, oare de ce se sperie oamenii. Haa? De ce incep sa bata in retragere asa brusc, de ce li se pare lar mai bine nu decat da. Te duci tu chitit sa o iei pe ea de nevasta, iti dai duhu acolo de cate vrajeli poti scoate din tine, o faci sa zica "DA" ca doar esti vrajitorul din os si brusc, "bai daca nu e bine ce facui....moaaa mai bine nu faceam, mai bine...". Mai bine o putza! Cred ca toti oamenii traiesc in regrete, fie ele mai mici sau mai mari. Si da, stiu, tu nu ai niciun regret si ca BLA BLA. Asa zic si eu si asa vreau sa cred, ca nu regret nimic din ce-am/ce n-am facut in anii astia ai mei. Insa inevitabil as face ceva diferit. Hopa, regretul. Acum na, asta e. Cel mai rau regret ca-s prost. Si chiar am momente de prostie acuta. Creca asta e incurabila si o s-o port cu mine zile, fara numar, fara numar. De ce bat oamenii in retragere cand stiu ca nu are ce naiba sa se intample? De ce ii domina unele ganduri, cand altele sunt mai multe si mai bune? De ce suntem atat de superficiali cate-odata incat nu vedem deloc ceea ce trebuie vazut? De ce? Pentru ca suntem oameni, si omul e prostovan prin natura lui. Pe fruntea adeneului sau (stiu ca e A.D.N. - acid dezoxiribonucleic) e scris cu litere mari si intr-o limba de circulatie internationala "STUPID"!
Va pup pe portofelul in care se afla bani fara numar, fara numar!
PS: de ce naiba oi mai scrie "va pup" ca nu cred ca au existat p-aci mai mult de o persoana in acelasi timp. Si cred ca si asa, e deja cu o persoana mai mult decat trebuie. Glumesc. Ha ha!
Acum o zi